SCHIMBAREA LA FAŢĂ a Domnului este una dintre marile sărbători ale creştinismului. In limba greacă, denumirea acestei sărbători este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare. Sfântul Antim Ivireanul este cel care i-a atribuit acestei sărbători o denumire deosebit de sugestivă: Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.
Iisus a urcat pe Muntele Tabor în Galileea, însoţit de trei dintre ucenicii Săi: Petru, Iacov şi Ioan. Atunci, aceştia s-au convins că Iisus nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu. La scurt timp, în timp ce Iisus se ruga Tatălui Ceresc, ucenicii Săi au adormit . Când s-au trezit din somn , ei au avut parte de o privelişte “nemaivăzută”:
- „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte.
- Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.
- Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El.
- Şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una.
- Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L”.