SCOALA  ROMANEASCA DE MATEMATICA IN  AMERICA

    MIHAI CARAGIUDECANUL FACULTATII DE MATEMATICA DIN CADRUL OHIO NORTHERN UNIVERSITY       

                                                                                                                                                                                      csomos1

Intrebare: Sunteti matematician. De ce ati ales aceasta cale ?

Raspuns: Cosmologia a fost de fapt prima mea pasiune (raman totusi un avid cititor), insa turnura spre matematica pura a avut loc in anii liceului, cand lecturile de topologie si teoria axiomatica a multimilor mi-au oferit perspectiva unei bogatii de neimaginat in teoriile naturale – in special prin fascinanta ierarhie de infinituri. Posibilitatea exercitarii unei autentice libertati creative, misterul frumosului matematic, extraordinara fertilitate a teoriei numerelor, si convingerea ca matematica era mai putin susceptibila prejudecatilor ideologice decat stiintele naturii (o stare de fapt valabila si acum) au fost pentru mine indicii ca ma aflam pe un drum bun.

Intrebare: Sunteti unul dintre cei care se pasioneaza in a cultiva relatia intre stiinta si teologie, si o faceti prin prisma meseriei dvs. In ce sens putem vorbi despre o legatura intre matematici si teologie?

Raspuns: Legatura intre matematica si teologie se descopera in masura in care vedem super-abundenta si frumusetea intrinseca a universului matematicii pure ca un dar (inradacinat in Logos) care invita persoana la participare si “experimentare” intr-un mod liber si creativ, si implicit la descoperire de sine. Mai mult decat atat, din perspectiva constiintei umane, participarea are o forma dialogala, caci obiectul matematic nu este inert, ci capata la randul sau o reinnoita realitate, devenind “palpabil” in chip nou in spatiul constiintei, oferind noi adevaruri si sugerand continuarea dialogului prin noi experimente matematice. Astfel, se vadeste o similaritate de adancime intre creatia matematica si cea literara.

Bineinteles, matematica se poate aplica in stiintele naturii cu o sublima eficienta, in care transpare unitatea Logosului, Creator al vazutelor si nevazutelor. Pana si dezvoltarea istorica a matematicii ar putea fi lecturata intr-o cheie teologica, putand fi conceputa ca o “arheologie a transcendentalului” prin care “formele pure” sunt aduse la lumina prin mijlocirea unei laborioase, continue, si sine qua non experiente umane (astfel, infinitul trans-istoric “nascandu-se” in ieslea finitului istoric si prin aceasta marturisindu-se, iarasi, prezenta Logosului).

Intrebare: Ati putea sugera o scurta bibliografie celor care vor sa descopere legaturile intre teologie si matematici? Cateva lucrari reprezentative?

Raspuns: O abordare fenomenologica in duh neopatristic a relatiei teologie-stiinta (care se poate adapta in mod direct interfetei teologie-matematica) a fost introdusa intr-o serie de lucrari recente ale lui Alexei Nesteruk: a se vedea articolele sale “Originea ne-originară a universului şi evenimentul naşterii: paralele fenomenologice şi teologice” – Revista Sinapsa Nr 9, 21–49 (2011) si “Spre un Angajament Teologic Orthodox-Rasaritean Radical in Dezbaterea Moderna Stiinta-Religie” – Revista Sinapsa Nr 4, 19–36 (2009), cat si monografia “Universul în comuniune – Către o sinteză neopatristică a teologiei şi ştiinţei” (editura Curtea Veche, 2009). In contextul spatiului occidental, numeroase idei interesante se pot gasi in articolele din “Journal of the ACMS” (Association of Christians in Mathematical Sciences, online la http://www.acmsonline.org/journal/ ).

 

Anunțuri